Cancerul: Notiuni Generale
aprilie 5, 2017
Factorii de risc pentru cancer
aprilie 5, 2017

“Cancer” este numele dat la o colectie de boli inrudite. În toate tipurile de cancer, o parte din celulele organismului încep să se divida fără oprire si se raspandesc in tesuturile din jur.

Cancerul poate începe aproape oriunde în corpul uman, care este alcătuit din miliarde de celule. In mod normal, celulele umane cresc si se divid pentru a forma noi celule, pe masura ce organismul are nevoie de ele. Atunci cand celulele imbatranesc sau se deterioreaza, mor si celule noi le iau locul. Atunci cand cancerul se dezvolta, cu toate acestea, acest proces ordonat  nu mai functioneaza. Pe masura ce celulele devin tot mai anormale, celulele imbatranite sau deteriorate supravietuiesc, atunci când ar trebui să moară si celule noi se formeaza atunci cand acestea nu sunt necesare. Aceste celule suplimentare se pot divide(o celula se imparte in doua) fără oprire si pot forma cresteri numite tumori.

Multe cancere formeaza tumori solide, care sunt mase de tesut. Cancerele sângelui, cum ar fi leucemiile, nu formează tumori solide.

Tumorile canceroase sunt maligne, ceea ce înseamnă că se pot răspândi în tesuturi sau invadeaza tesuturile din jur. În plus, pe masura ce aceste tumori cresc, unele celule canceroase se pot desprinde si călătoresc în locuri îndepărtate din organism prin sânge sau sistemul limfatic si pot forma noi tumori(metastaze) la distanta de tumora initială.

Tumorile benigne spre deosebire de tumorile maligne, nu se răspândesc în tesuturi, sau nu invadeaza tesuturile din jur. Tumorile benigne pot fi, uneori destul de mari. Atunci când sunt scoase chirurgical, de obicei nu recidiveaza, în timp ce tumorile maligne, recidiveaza uneori. Spre deosebire de majoritatea tumori benigne din orice zona a corpului, tumorile cerebrale benigne pot pune viata in pericol.

Diferentele dintre celulele canceroase si celulele normale

Celulele canceroase difera de celulele normale în multe feluri, care le permit sa creasca fara control si să devină invazive. O diferentă importantă este aceea că celulele canceroase sunt mai putin specializate decat celulele normale. Adica, în timp ce celulele normale se maturizeaza in tipuri celulare foarte distincte cu functii specifice, celulele canceroase nu pot face aceasta. Acesta este un motiv pentru care, spre deosebire de celulele normale, celulele canceroase continua sa se divida fara oprire.

În plus, celulele canceroase sunt capabile sa ignore semnalele care spun în mod normal celulelelor sa opreasca diviziunea sau care încep un proces cunoscut sub numele de moartea celulelor programata, sau apoptoza, prin care organismul scapa de celule care nu sunt necesare.

Celulele canceroase pot fi în măsură să influenteze celulele normale, moleculele si vasele  de sânge care inconjoara si hranesc tumora, o zonă cunoscută sub numele de micromediul. De exemplu, celulele canceroase pot induce celulelelor normale din apropiere, sa formeze vase de sange care furnizeaza tumorilor oxigen si nutrienti, de care au nevoie pentru a creste. Aceste vase de sange, de asemenea, elimina produsii de degradare ai tumorilor.

Celulele canceroase sunt în măsură sa evite sistemul imunitar, o retea de organe, tesuturi si celule specializate, care protejeaza organismul de infectii si alte conditii(boli). Desi sistemul imunitar elimină în mod normal celulele deteriorate sau anormale din organism, unele celule canceroase sunt capabili să se „ascunda” de sistemul imunitar.

Tumorile pot folosi, de asemenea, sistemul imunitar pentru a rămâne în viată si să crească. De exemplu, cu ajutorul unor celule ale sistemului imunitar care in mod normal împiedică un răspuns imun, celulele canceroase pot sa impiedice sistemul imunitar de la distrugerea celulelor canceroase.

Cum apare Cancerul

Cancerul este o boala genetica care este cauzată de modificări ale genelor care controleaza modul in care functioneaza celulele noastre, în special modul în care acestea cresc si se divid.

Modificarile genetice care cauzeaza cancer pot fi mostenite de la părintii nostri. Acestea pot să apară, de asemenea, în timpul vietii unei persoane ca urmare a unor erori care apar in timp ce celulele se divid sau din cauza deteriorarii ADN-ului determinatata de anumite expuneri din mediu. Expuneri din mediu care cauzeaza cancer includ substante, cum ar fi substantele chimice din fumul de tutun si radiatii, razele ultraviolete ale soarelui(vezi factori de risc).

Cancerul fiecarei persoane are o combinatie unică de modificari genetice. Pe masura ce cancerul continua sa creasca, vor avea loc modificări suplimentare. Chiar si în cadrul aceleiasi tumori, celule diferite pot avea diferite modificări genetice.

In general, celulele canceroase au mai multe modificari genetice decat celulele normale, cum ar fi mutatii in ADN. Unele dintre aceste modificări pot sa nu aiba nimic de a face cu cancerul; ele pot fi rezultatul cancerului, mai degrabă decât cauza sa.

„Drivere” ale cancerului

Schimbările genetice care contribuie la aparitia cancerului tind să afecteze trei tipuri principale de gene:protooncogene, genele supresoare de tumori si genele de reparare a ADN-ului. Aceste modificări sunt uneori numite „drivere” (elemente declansatoare) ale cancerului.

Proto-oncogenele sunt implicate în cresterea celulelor normale si diviziunea celulara. Cu toate acestea, atunci când aceste gene sunt modificate în anumite moduri sau sunt mai active decât în ​​mod normal, ele pot deveni gene cauzatoare de cancer (sau oncogene), permitând celulelor să crească si să supravietuiască atunci când acestea nu ar trebui.

Genele supresoare tumorale sunt, de asemenea, implicate in controlul cresterii si diviziunii celulelor. Celulele cu anumite modificari in genele supresoare tumorale se pot divide într-un mod necontrolat.

Genele de  reparare a ADN-ului sunt implicate în stabilizarea ADN-ului deteriorat. Celule cu mutatii in aceste gene au tendinta de a dezvolta mutatii suplimentare in alte gene. Împreună, aceste mutatii pot determina celulele sa devina canceroase.

Pe masura ce oamenii de stiinta au aflat mai multe despre schimbarile moleculare care duc la cancer, au descoperit ca anumite mutatii apar frecvent in multe tipuri de cancer. Din acest motiv, cancerele sunt uneori caracterizate prin tipuri de modificari genetice care se crede a fi declansatoarele lor, nu doar unde se dezvolta in organism si modul in care celulele canceroase apar la microscop.

 

Când disemineaza cancerul

In metastaza, celulele canceroase se rup din tumora in care s-au format initial(cancer primar), călătoresc prin sistemul sanguin sau limfatic si formeaza noi tumori(tumori metastatice) în alte părti ale corpului. Tumoarea metastatica este acelasi tip de cancer ca si tumora primara.

Un cancer care s-a raspandit de la locul unde a început într-un alt loc din organism se numeste cancer metastatic. Procesul prin care celulele canceroase s-au raspandit in alte parti ale corpului este numit metastazare.

Cancerul metastatic are acelasi nume si acelasi tip de celule canceroase ca si originalul, sau cancerul primar. De exemplu, cancerul de sân care disemineaza si formează o tumoare metastatica în plămâni este cancer de sân metastatic, nu cancer pulmonar.

Sub un microscop, celulele canceroase metastatice arata, in general la fel ca celulele cancerului original. Mai mult decât atât, celulele canceroase metastatice si celule cancerului original au de obicei unele caracteristici moleculare în comun, cum ar fi prezenta modificărilor cromozomiale specifice.

Tratamentul poate ajuta prelungirea vietii unor oameni cu cancer metastatic. In general, totusi, obiectivul principal al tratamentului pentru cancerul metastatic este de a controla cresterea cancerului sau pentru ameliorarea simptomele cauzate de acesta. Tumorile metastatice pot provoca daune grave in modul în care functioneaza organismul si cei mai multi oameni care mor de cancer, mor de boala metastatica.

Modificările tesutului care nu sunt cancer

Nu orice modificare in tesuturile corpului este cancer. Unele modificări ale tesutului pot dezvolta cancer in cazul in care nu sunt tratate. Iată câteva exemple de modificări ale tesutului care nu sunt canceroase, dar în unele cazuri, sunt monitorizate:

1.-Hiperplazia apare atunci cand celulele din cadrul unui tesut se divid mai repede decat celulele normale si celulele suplimentare se acumuleaza sau prolifereaza. Cu toate acestea, celulele si modul în care tesutul este organizat arata normal la microscop. Hiperplazia poate fi cauzată de mai multi factori sau conditii, inclusiv iritatii cronice.

2.-Displazia este o afectiune mai grava decat hiperplazia. In displazie, există, de asemenea o acumulare de celule suplimentare. Dar celulele arata anormal si exista modificari in modul de organizare a tesutului. În general, cu cat celulele sunt mai anormale si tesutul pare mai anormal cu atat mai mare este sansa de formare a cancerului.

Poate fi necesar să fie monitorizate sau tratate unele tipuri de displazie. Un exemplu de displazie este un mol(alunita) anormal (denumit nev displazic) care se formeaza pe piele. Un nev displazic se poate transforma într-un melanom, desi cele mai multe nu se transforma.

3.-Carcinom in situ este o conditie si mai grava. Desi este uneori numit cancer, carcinomul in situ nu este cancer, deoarece celulele anormale nu au diseminat dincolo de tesutul original(membrana bazala). Adica nu invadeaza tesutul din apropiere in modul in care o fac celulele canceroase. Dar, deoarece unele carcinoame in situ pot deveni cancer, ele sunt de obicei tratate.

 

Celulele normale pot deveni celule canceroase. Înainte ca celulele canceroase sa se formeze in tesuturile din organism, celulele trec prin schimbari anormale numite hiperplazie si displazie. In hiperplazie există o crestere a numărului de celule dintr-un organ sau tesut care apar normale la microscop. În displazie celulele arata anormal la microscop, dar nu sunt de cancer. Hiperplazia si displazie poate sau nu sa devina cancer.

Tipuri de cancer

Există mai mult de 100 de tipuri de cancer. Tipurile de cancer, de obicei, sunt numite in functie de organul sau tesutul unde se formează cancerul. De exemplu, cancerul pulmonar incepe in celulele pulmonare si cancerul cerebral incepe in celulele din creier. Cancerele de asemenea pot fi descrise prin tipul de celule care il formeaza cum ar fi o celulă epitelială sau o celula scuamoasa.

Iata cateva categorii de tipuri de cancer care încep în anumite tipuri de celule:

1. Carcinom

Carcinoamele sunt cel mai frecvent tipuri de cancer. Ele sunt formate din celule epiteliale, care sunt celulele care acoperă suprafetele interioare si exterioare ale corpului. Există mai multe tipuri de celule epiteliale, care au de multe ori o formă de coloană atunci când sunt vizualizate la microscop.

Carcinoamele care încep în diferite tipuri de celule epiteliale au nume specifice:

a. Adenocarcinom este un cancer care se formeaza in celulele epiteliale care produc fluide sau mucus. Țesuturile cu acest tip de celule epiteliale sunt numite uneori tesuturi glandulare. Majoritatea cancerelor de san, de colon si de prostata sunt adenocarcinoame.

b. Carcinom bazocelular este un cancer care începe în ( baza) stratul inferior sau bazal al epidermului, care este stratul exterior al pielii unei persoane.

c. Carcinomul scuamos este un cancer care se formeaza in celulele scuamoase, care sunt celule epiteliale ce se află chiar sub suprafata exterioară a pielii. Celulele scuamoase tapeteaza multe alte organe, inclusiv la nivelul stomacului, intestinelor, plămânilor, vezica urinara si rinichilor. Celulele scuamoase arata plate, cum ar fi solzi de peste, atunci când sunt văzute la microscop. Carcinoamele cu celule scuamoase sunt uneori numite carcinoame epidermoide.

d. Carcinom cu celule de tranzitie este un cancer care se formeaza intr-un tip de tesut epitelial numit epiteliu de tranzitie sau uroteliu. Acest tesut, care este alcătuit din mai multe straturi de celule epiteliale, care pot fi mai mari si mai mici, se găseste în mucoasa vezicii urinare, ureterelor si o parte a rinichilor (pelvisului renal) si alte câteva organe. Unele tipuri de cancer ale vezicii urinare, ureterelor, rinichilor sunt carcinoame cu celule de tranzitie.

2. Sarcom

Sarcomul de tesuturi moi se formeaza in tesuturile moi ale corpului incluzand muschii, tendoanele, grăsimea, vasele de sange, vasele limfatice, nervi si in tesuturile din jurul articulatiilor.

Sarcoamele sunt tipuri de cancer care se formeaza in oase si tesuturi moi, incluzand muschii, grăsime, vasele de sange, vase limfatice si tesut fibros (cum ar fi tendoane si ligamente).

Osteosarcomul este cel mai frecvent cancer de os. Cele mai frecvente tipuri de sarcom de tesuturi moi sunt leiomiosarcom, sarcom Kaposi, histiocitom fibros malign, liposarcom si dermatofibrosarcomul protuberans.

3. Leucemie

Tipurile de cancer care incep in tesutul de formare a sângelui din măduva osoasă sunt numite leucemii. Aceste tipuri de cancer nu formează tumori solide. În schimb, un număr mare de celule albe anormale(celule leucemice si celule blastice leucemice) se acumuleaza în sânge si măduva osoasă, excluzand celule sanguine normale. Nivelul scăzut de celule sanguine normale poate face dificil pentru organism sa obtina oxigen la nivelul tesuturilor sale, sa controleze sângerarea  sau sa lupte împotriva infectiilor.

Există patru tipuri comune de leucemie, care sunt grupate în functie de cât de repede se agraveaza boala(acută sau cronică) si de tipul de celule sanguine in care incepe cancerul (limfoblastică sau mieloblastica).

4. Limfomul

Limfomul este cancerul care incepe in limfocite(celulele T sau celule B). Acestea sunt celule albe din sange care lupta contra bolilor, care fac parte din sistemul imunitar. În limfom, limfocitele anormale se acumuleaza in ganglionii limfatici si vasele limfatice, precum si în alte organe ale corpului.

Există două tipuri principale de limfom:

a. Limfom Hodgkin – Persoanele cu aceasta boala au limfocite anormale, care sunt numite celule Reed-Sternberg. Aceste celule se formează, de obicei, din celula B.

b. Limfom non-Hodgkin – Acesta este un grup mare de cancer care începe în limfocite. Cancerul poate creste rapid sau lent si se poate forma din celulele B sau celulele T.

5. Mielom multiplu

Mielomul multiplu este cancerul care incepe in celulele plasmocitare(plasmocite) un alt tip de celule imune. Celulele plasmocitare anormale, numite celule mielomatoase, se acumuleaza in maduva osoasa si formeaza tumori in oase in tot corpul. Mielomul multiplu este numit mielom plasmocitar sau boala Kahler.

6. Melanomul

Melanomul este cancerul care incepe in celulele care devin melanocite, care sunt celule specializate, care fac melanina (pigmentul care da culoarea pielii). Majoritatea melanoamelor se formează pe piele, dar melanoamele se pot forma si în alte tesuturi pigmentate, cum ar fi ochii.

7. Tumorile cerebrale si ale coloanei vertebrale

Există diferite tipuri de tumori cerebrale si ale maduvei spinarii. Aceste tumori sunt denumite în functie de tipul de celulă în care s-au format si locul in care s-a format initial tumora în sistemul nervos central. De exemplu, o tumoare astrocitara incepe in celulele creierului în formă de stea numite astrocite, care ajuta la mentinerea sanatoasa a celulelor nervoase. Tumorile cerebrale pot fi benigne (nu cancer) sau maligne (cancer).

8. Tumorile celulelor germinale

Tumorile cu celule germinale sunt un tip de tumori care incep in celulele care dau nastere la sperma sau ovule. Aceste tumori pot apărea aproape oriunde in organism si pot fi benigne sau maligne.

9. Tumorile neuroendocrine

Tumorile neuroendocrine se formează din celule care eliberează hormoni în sânge ca răspuns la un semnal de la sistemul nervos. Aceste tumori, care pot face cantitati mai mari decat normal de hormoni, pot provoca multe simptome diferite. Tumorile neuroendocrine pot fi benigne sau maligne.

10. Tumorile carcinoide

Tumorile carcinoide sunt un tip de tumoră neuroendocrină. Acestea sunt tumori care sunt de obicei găsite în sistemul gastro-intestinal (cel mai adesea în rect si intestinul subtire) cu crestere lentă. Tumorile carcinoide se pot raspandi la ficat sau alte sedii din organism, si pot secreta substante, cum ar fi serotonina sau prostaglandine, care determina sindromul carcinoid.